The Brothers Bloom (2009)

Povestea filmului se desfasoara in jurul fratilor Bloom, niste escroci "de meserie", foarte simpatici si minutiosi decupati parca din romanele lui Mark Twain. Impreuna cu sidekick-ul lor taciturn Bang Bang vor sa dea lovitura cea mare inainte de a se retrage pentru totdeauna din activitatea lor, care de-a lungul vremii i-a pus in incurcaturi nu tocmai placute. De data asta tinta lor este o femeie excentrica, mostenitoarea unei vaste averi, dar singuratica, izolata in conacul sau, si usor antisociala, chestie total atipica, as spune eu. Care alta femeie plina de bani fiind, n-ar avea in proximitate o haita de "prietene", amantul supradimensionat, rutina de shopping la Milano sau aparitiile in Cosmo? Dar deh, poate este doar misoginismul din mine care tresare la astfel de constructii neverosimile ale personajelor. In schimb ea este un personaj neindemanatic care colectioneaza hobby-uri si citeste foarte mult, dobandind astfel abilitati aleatorii care acopera cu dibacie gaurile din complot.

Adrien Brody este ales excelent pentru rolul lui Bloom, fratele mai mic. Personaj nevrozat, lipsit de initiativa si de curaj, romantic si melancoli, el nu se potriveste in peisajul ilicit, dar este tarat aici de catre fratele sau mai mare, Stephen (Mark Ruffalo) un personaj construit abil ca fiind unul coleric, puternic si extrem de inteligent, insa total lipsit de compasiune.

"The brothers Bloom" este o aventura europeana si totodata o poveste atemporala. Stilul este o imbinare destul de reusita, dar din pacate personajele antagonice si fara credibilitate ofera o nota de cliseism deranjant. Imagistica este superba in ciuda faptului ca este filmat si in Romania. Aici se poate observa cu adevarat maiestria CGI a celor de la Hollywood. Explozia castelului Peles ofera intr-adevar un plus de surpriza si amuzament, dar probabil cu precadere romanilor.

Povestea insa reuseste prin natura sa sa te faca sa te intrebi daca ceea ce se intampla este real, sau doar un teatru pus la cale de catre Stephen. Acesta lucreaza din culise pentru a pacali pe toata lumea, inclusiv pe fratele lui. Spectatorul privind povestea prin ochii lui Bloom este de asemenea derutat, facandu-se astfel loc pentru finalul neasteptat, dar puternic, imbibat cu o nota dramatica incarcata de patetism.

Bursa Locurilor de Munca

sau... the greatest tzeapa!

Da, vineri 25 septembrie. Mare valva, mare. Bursa locurilor de munca prin mai multe orase. Great! Cum si eu, ca toti tinerii, si din pacate nu numai, sunt in cautare de asa ceva, am zis sa merg sa vad care e treaba. Nu ca as fi avut astepari prea inalte, sau ca imi inchipuiam ca voi gasi ceva pe bune, dar am zis ca nu strica niciodata macar sa incerci. Stiti voi, sentimentul ala ca ba, am facut in ceapa ma-sii cam tot ce era de facut, dar natura, universul, dumnezeul, conspira laolalta pentru ridicarea nefericirii si frustrarii mele pe cele mai inalte culmi. (nu zic ale disperarii, sa nu ma trageti de urechi, nu de alta, dar oricum mi-a mai trecut de Cioran, asa putin?). Si uite asa, am mers cu doi prieteni sa vedem care-i treaba. Ne-am printat frumos 10 cv-uri si 10 scrisorele de intentie. Stiam ca multe firme mari ca Vodafone, P&G, Orange, ING, BCR, Kiss fm (nu mai dau nume, ca reclama costa), vin acolo doar ca sa isi mai faca oleaca de publicitate, si nu ca chiaaaar ar avea vreun post liber.
Si am ajuns la Casa Sindicatelor (Ploiesti) unde era localizat marele eveniment. Am intrat. Si...poc. Realitatea crunta ne-a lovit peste ochi. (bitchslappin` mo`fo) Acolo erau doar 6 standuri amarate, dintre care 4 pentru sudori, bobinari, stivuitoristi si electricieni. A 5-a taraba era cu locuri de munca in afara. Si a 6-a era ING-ul pentru care trebuia sa te inscrii ca sa intocmesti asigurari de viata. Intr-un cuvant: o mizerie. Probabil criza economica a afectat din marele plin comapaniile, zic si eu, saracii de ei, n-au mai avut bani sa plateasca oamenii sa stea la stand si ce s-o mai plati sa stai p-acolo.
Concluzia: muuulte locuri pentru oamenii cu meserii. locuri putine spre deloc pentru absolventii de studii superioare (deci, sugeti caricelu, bah absolventilor. cine mama dracu` v-a pus sa va tociti coatele prin facultati, ca acu sa stati sa luati oraganu in muzicuta? hă hă hă. :| ) sa nu mai zic de locurile destinate studentilor, expresia "luati-o in mana, ba!" e un minunat eufemism.
Deci, astia care ati terminat facultatea, sau sunteti inca studenti, reprofilati-va pe ceva practic rapid, sau... alternativa cea mai buna: emigrati!.

In alte orase se pare ca situatia a fost si mai de căcat:
citat de pe un forum:

Sunt foarte dezamgita. Am fost la "targul de joburi" si am ramas socata! Ma asteptam sa fie in holul universitatii, niste standuri, cu reprezentanti de la diferite firme, dar, nu era decat o lista amarata, cu cateva locuri de munca, fara un nr. de telefon, fara nici un contact. Absolut nimic. Si cata reclama s-a facut, si se mai spunea ca targul incepe la ora 09/00. Ce sa inceapa la 09.00? Atunci se afiseaza lista. Tara noastra, Romania! Am scos si 20 de CV-uri degeaba

Asta imi aduce aminte de ce mi-a zis acum ceva vreme o prietena: "In Romania job-ul e un lux pe care nu multi si`l pot permite".

sad but true. (like emos, u know)

Inglorious Basterds (2009)

Daca ma apuc eu sa -i fac o semi-recenzie filmului, cu siguranta voi strica placerea multora in a-l viziona.

Insa, mentionez ca am asa o slabiciune pentru filmele lui Tarantino, dar ca - dupa spusele unora - filmul cu pricina se presupunea a nu fi conceput dupa trademarkurile individului - unii spuneau ceva de ironie, altii se eschivau - am decis sa ma edific.

Ce mai pot spune e ca - oricat mi-ar place mie Tarantino - fura meserie cum se fura curent, adica ce-i fain e ca fura de la cei mai buni(regizori) si face treaba buna.
A lipsit scena cu femeia gravida atacata de oameni cu pusti(scena obsesiva in filmele lui), dar avem aceleasi reactii care ne plac si evident gloante si sange intr-un ritm demential - o declaratie de dragoste si poc...o mangaiere pe picior si ...evident - poc!
Pus ca femeile fac mai bine un razboi decat barbatii in filmul asta.

Sfatul meu, daca va place Tarantino, daca ati baut vreo trei sticle de pinot noir si merlot - demisec si aveti chef de ceva interesant, dar nu excesiv de solicitant psihologic - uitati-va la filmul asta, o sa va lase cu zambetul pe buze la multe faze, si chiar si la sfarsit.

Trailer!

Cateva replici pe care le-am gustat la maxim:
Lt. Aldo Raine:
"You probably heard we ain't in the prisoner-takin' business; we in the killin' Nazi business. And cousin, Business is a-boomin'. "
"Nah, I don't think so. More like chewed out. I've been chewed out before."
"Well, you don't got to be Stonewall Jackson to know you don't want to fight in a basement."
"You know somethin', Utivich? I think this might just be my masterpiece."

Adolf Hitler:
"Nein, nein, nein, nein, nein, nein! How much more of these Jew swine must I endure? They butcher my men like they were fish bait! I have heard the rumors myself! Soldiers of the Third Reich, who have brought the world to its knees, now pecking and clucking like chickens. Do you know the latest rumor they've conjured up in their fear-induced delirium? The one that beats my boys with a bat. The one they call "the Bear Jew" is a golem!"

Col.Hans Landa:
"I love rumors! Facts can be so misleading, where rumors, true or false, are often revealing."

Twilight (2008)

Cati prieteni aveti care nu s-au uitat la film? Cati dintre ei nu v-au batut la cap sa-l vizionati ca e super mega beton? Sau cate persoane "hatere" ale filmului nu ati cunoscut? Ei bine, da. "Twilight" e intr-adevar un film controversat. Voi de care parte a baricadei va aflati?

De fiecare data cand ma sparg si nu vagabondez prin oras, imi pun Twilight.
Merge uns cand ti se pare ca realitatea nu e realitate, si ca auzi/vezi tot felul de chestii. La un moment dat incepe sa ti se para ca actorii joaca un scenariu nescris care se afla in mintea ta, ca si cand mintea ta le spune replica si ei o repeta constiincios, si te gandesti "ia te uita, astia fac si spun tot ce gandesc eu sa faca si sa spuna, nu cumva sunt Dumnezeu?"
Prima data am avut nenorocul sa il vad cand eram treaza si m-a cam dezgustat, fiind prea dulceag pentru gusturile mele...probabil daca as fi avut iar 13 ani si as fi din nou plodul goth/doom cu inclinatii sadice - mi-ar fi placut mai mult, acum insa nu prea au fost sanse. Asa ca am decis sa scap de senzatia neplacuta incercand o alta strategie de abordare, si sa il vad intr-o stare in care toate lucrurile si toti oamenii mi se par ok oricum.
Ma supara in continuare faptul ca o cara in spate, mi se par extrem de amuzante unele faze, cam simplu plotul, si cand nu mai este ce sa se intample apar si vampirii cei "rai", dar deh, asta e vina cartii.
Problema e ca la inceput se epuizeaza intr-atat subiectul asta cu indragostirea/atractia personajelor, incat dupa 2 treimi din film, acesta ramane fara material, si trebuie sa bage si ceva pericole ca sa mai salveze treaba.

Acum legat de controversa de mai sus, mie nu mi se pare trasa de par faza cu povestea de dragoste dintre vampir si muritoare, cine s-a interesat de subiectul asta stie ca majoritatea intrigilor din povestile cu vampiri(si ma refer la carti, filme, desene animate, anime, ce mai vreti voi) implica la un moment dat si acea idila interzisa de natura, soarta, societate, asadar bravo ei ca a gasit macar treaba catchy din povestile cu vampiri ca sa nu se plictiseasca lumea din start.
In al doilea rand vampirii sunt portretizati mereu cu capacitati de genul mindreading/mindcontroling - sau mai concret au puterea de a manipula mental(telepatic) victima, nici aici nu mi se pare ca greseste autoarea cu ceva, ba as putea spune ca pana acum deja s-a integrat intr-o rutina a povestilor de genul asta cu toate canoanele pe care le-a utilizat.
Soundtrack-ul a fost primul factor care m-a facut sa fiu curioasa in legatura cu filmul si sa il vad(ascultasem soundtrackul inainte si de a vedea filmul), alaturi de marturia unei persoane care mi-a promis ca vomit daca vad filmul.

My Last FM

voiam doar sa va anunt ca mi-am tras last.fm.. Iete linku`

http://www.last.fm/user/anaxoxoxo

daca aveti si voi, dati un add.

si cam atat. O sa mai scriu si articole mai consistente asa... da` sa ma prinda chefu` al mai mare.

au revoir.

(\__/)
(='.'=)

Unde nu-i cap, vai de cultura.

Sa vorbim putin despre pseudo eruditii nostri dragi. Romanasii cu pretentii de atoatestiutori, posesori ai unei cantitati incomensurabile de autosuficienta nejustificata. Ii recunosti simplu. Niciodata nu se uita la “porcaria aia de tv din care nu invata nimic”. Insa daca vreodata prin cine-stie-ce minune deschid teveul, se uita doar la Discovery. Probabil au setate doar 2 canale : Discovery si Mezzo. Si majoritatea culturii lor generale de pe acolo e stransa. Nu asculta decat muzica clasica. Si nu orice fel de muzica clasica. Au avut rabdarea si timpul necesar sa isi gaseasca si favoritii in randul acestei categorii de muzica selecte, pentru oameni eruditi, asa ca ei. Si tin sa mentioneze asta ori de cate ori au ocazia. Ca nu oricine poate asculta, ca trebuie sa ai cel putin o data si jumatate IQ-ul lui Einstein, ca sa faci fata mental, zic, muzicii clasice. Daca le spui de vreo trupa symphonic metal sau gothic, siiigur iti vor gasi cel putin 5 compozitori de unde trupele respective s-au inspirat cu nesimtire. Si desigur tu, Gheorghe, n-ai de unde sa stii, daca tu asculti ce iti impune VH1 si gasca ta de pletosi fara speranta. Activitatile lor extra scolare, extra job si extra-orice-altceva-mai-vreti voi, se rezuma la mersul la teatru, la film, la filarmonica, precum si la diversee expozitii de arta si lansari de carte. Desigur intotdeauna vor avea ceva de comentat. Sigur filmul pe care l-au vazut, si pentru care au platit cu orange student, n-a fost pe masura asteptarilor. Desi s-au interesat cu 1 luna inainte de premiera, au citit critici si recenzii, si au mai vazut inca 3 filme ale regizorului, ultimul film pur si simplu nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor lor. Fie actorii nu au jucat convingator, fie filmul a scartait la regie si montaj, fie pur si simplu povestea filmului a fost prea banala si subiectul supra-exploatat. La final vor spune ca a fost o pierdere de timp. Exemplul de mai sus se aplica si pieselor de teatru. Pentru lansarile de carte e ceva diferit. Ei trebuie sa fie acolo sa se intalneasca cu altii ca ei. Unde in alta parte sa poti socializa cu oameni care poseda aceleasi apucaturi de filfizon, daca nu acolo? Unde sa iti etalezi pretentiile de condescendenta absoluta? Ei vor merge chiar daca autorul cartii e un “retardat fara perspectiva”, chiar daca cartile lui sunt fade si lipsite de substanta, si mai mult decat atat, a copiat cu nonsalanta porceasca idei din scrierile predecesorilor. Se revolta si incep sa scrie atricole intregi pe blogurile lor, ajungand la infailibila concluzie ca daca s-ar fi scremut putin, ei insisi ar fi putut scrie cu siguranta ceva mai bun, ceva care ar fi debordat autenticitate prin toti porii. Bineinteles ca in grupul lor de prieteni se vor influenta unii pe altii in materie de cultura. E superkult sa citeasca Kafka, Goethe, Rousseau, Tolstoi. Chiar daca probabil nu inteleg decat cuvintele de legatura si dupa ce termina cartea nu isi mai amintesc decat coperta si numele autorului pe care, ca sa-l poata scrie pe vreun blog, vor avea nevoie de google sa se asigure ca nu l-au gresit. Dar nu e om citit acela despre care nu stie toata lumea ca el citeste! De aceea intotdeauna au cate o carte cu ei in rucsac/geanta/mapa. Daca merg cu metro-ul sau cu oricare alt mijloc de transport in comun, vor citi acolo, chiar daca, la dracu, nu merg decat 2 statii, si nu apuca sa termine nici macar o pagina. Iar daca asteapta pe cineva in parc, la fel isi vor deschide cartea. Si daca chiar n-au chef sa tina cartea aia grea de juma de kg in mana, o las asa, la voia intamplarii, pe banca, in timp ce ei isi vor deschide tacticos device-ul cu muzica, setand volumul la maxim si vor asculta, plini de emfaza Mozart, Bach, Strauss, Vivaldi si altii, dupa preferinte. Despre ei sunt multe de spus si cel mai probabil i-ati intalnit si voi. Poate voi reveni cu o continuare, pentru ca sunt din ce in ce mai multi si, pe mine una, ma amuza teribil.

The season of the fall begins

Argh. Si odata cu el sesiunea de restante. Boy, numa` azi ce avusei doua. (mi-a fost o lene d-aia crasa sa le dau in timpul anului si pentru mine mereu a "lasa pe toamna" a reprezentat un concept vag, indepartat si aparent promitator. Aproape ca nici n-as fi zis ca o sa vina. Asa am facut mereu. Sunt o lenesa incurabila, un om lipsit de motivatie cand vine vorba de scoala, ok, ok, si uneori cand vine vorba aproape de orice). Deci da. Literatura Comparata, ora 8. Sala IP10. Cu 3 zile inainte dai si repeta, controbaie dupa cursuri (xeroxate, fireste. cine sta sa scrie cursuri cand atunci e timpul propice pentru a te delecta cu un roman d-al lui Fowles, Suskind, Kafka sau Dostoievski? Si Andrei stie  asta, haha si chiar si Alin, dar la el vorbim despre stirile din Prosport! Hah, Aline nu te supara, ca stiu ca citesti.Tu esti kuuuul oricum, dar mai ales cu ziaru` :X charming. Si acu sa ies din paranteza, ca asa`s io cand ma intind cu vorba, d-aia imi bate vantu` prin buzunare, si sunt frustrata ca n-am bani de concerte, noroc cu pomana Tuborgului, fie-le tarana usoara!) Asa. Si cum zisei, invatai de la Epopei la tragedii, la dramaturgie, la renastere si umanism. ~Homer, Vergiliu, Sofocle, Eschil, Aristofan, Plaut, Dante, Boccaccio, Cervantes~ si pica... badabim, badabam... Poemele epice medievale. What the heck? Si un text din Faust. Hai ca ala a mai mers. (noroc cu Alin, colegu` de banca, care era foarte concentrat pe declinarile de la limba latina, si totusi isi facea timp si sa intretina mici conversatii pline de epifanii cu mine. "ce ar merge o tigara...pana si ideile ar curge altfel", contribuiand astfel la accelerarea puterii mele de concentrare, care, tin sa zic, ca de cele mai multe ori tinde infailibil spre zero) Dupa primele 10 minute, vro 7 care aveau si ei la Comparata au iesit din sala, mefienti, dand foaia goala. As fi iesit si eu, dar mai aveam o restanta la 11, si draci`, ce faceam pana atunci? Asa ca, am stat sa-mi storc creerii capului despre Doctor Faustus si despre Faustu` lu Goethe, s-o pun d-o comparatie. Si aia a fost. Am luat,  si acum sunt  mandra posesoare a unui numar de restante mai mic.  y a y ! Si pentru ca azi a fost o zi cu noroc, o luai si pe cea de la ora 11. Traiasca Hamlet! Asa. Si uite, incet incet scapam noi si de restante. Si cu ce ne mai laudam noi toamna asta? Ne laudam cu frunze frumoase, aramii si cu alei din alea asa, stiti voi, nu pot sa spun, inefabile...da, da....inefabile. . Si cu Lake of Tears. Si cu racoarea de afara. Si cu lucruri din astea simple si banale. Dar frumoasee. D-asta pur si simplu iubesc toamna.  ^^,

Uamenilor simpatici, antipatici, naspetoi si non-naspetoi, va las in compania acestui mirifico-mirobolant cantec de toamna:

http://www.youtube.com/watch?v=zO3Lr597wDg

si ca sa nu se zica ca nu`mi iubesc deloc tarisoara si limba, pun si un link catre o piesa frumoasa frumoasa <3 si geniala, cantata de Nicu Alifantis:

http://www.youtube.com/watch?v=SbT-9_mdx8c

Da, in fiecare toamna ascult Lake of Tears la modul gravo-obsesiv. Zi, noapte, acasa, ipod and everywhere I go. Face parte din muntele meu maret de fixuri. Stiti voi. Si stiu ca sunt naspetoaica si ca va disper cu obsesiile mele. Si ca, si ca. Daaar....mnooooh~ ! ^^,